Incapacitate mondenă

Mi-am parfumat sufletul cu Dior, ca să mă iubeşti.
Mi-am încălţat mândria cu Cavalli
şi-am strâns bine şireturile, ca să nu mârâie întărâtată.
Mi-am îmbrăcat memoria cu Armani
şi-am încheiat toţi nasturii sacoului,
ca să nu năvălească pe-acolo amintirea a ceea ce sunt.
Mi-am încorsetat vorbele cu Versace,
ca să-mi amintesc să nu te contrazic.
Mi-am pictat suferinţa cu Revlon,
ca să nu te supere prea tare.
şi-aş fi făcut orice doar pentru-o sărutare.
Dar, ieri, când m-am uitat în oglindă , nu m-am recunoscut.
Nu eram eu.
Era spectacolul sinistru al măştilor de marcă.
Aşa că am decis sa mă dezbrac.
Azi nu-mi pasă că nu mă poţi iubi.
Nici nu-ncerca, nu te mai obosi!
Ia tot ce-am dezbrăcat, pune-le în geanta ta Adidas şi dispari!
Prefer să trăiesc singură, grea de plinătatea goliciunii mele amare,
Decât îmbrăcată în albastrul snob şi sidefat al neputinţei tale!